Telemunca – un experiment în cifre

În luna martie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declara prima stare de pandemie globală cauzată de coronavirus. Apariția Sars-COV-2 afecta la acel moment 118.000 de oameni din întreaga lume și omorâse peste 4.200. În acest context, restrângerea în mare parte a economiei a determinat un număr semnificativ de angajați să experimenteze telemunca, un concept recent apărut în România.

În 2017, conform datelor furnizate de Eurostat, organismul care se ocupă cu statistica la nivelul Comisiei Europene, doar 5% din angajați cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani lucrau de acasă. Cel mai mare procent a fost înregistrat în Olanda, cu 13,7%, urmată de Luxembourg (12,7%) și Finlanda (12,3%). Cea mai mică rată a oamenilor care optau pentru această variantă era înregistrată în Bulgaria cu 0,3%, în timp ce doar 04,% din populația româniei era angajată într-un astfel de process de lucru.

Aceste cifre au rămas constante în ultimii 10 ani, arătând o tendință a oamenilor în vârstă de a opta pentru această variantă în detrimentul mersului la birou, alături de echipa completă, deși ne-am aștepta ca cifrele să arate că cei care optează pentru telemuncă ar fi în mare parte angajații tineri.

Starea de pandemie a dus la o schimbare majoră pe piața muncii de la noi, iar noua criză globală ne-a adus în punctul în care alegerea rămânea continuarea activității de acasă, în siguranță. Un concept nou, o perspectivă diferită a marilor firme care puteau să își lase angajații să lucreze de acasă într-o zi anume – sub conceptul de telemuncă, dar nu pe o perioadă atât de lungă de timp.

Conform unui studiu realizat de Colliers International în 25 de țări, în perioada martie-aprilie, 75% dintre respondenții din România simțeau lipsa interacțiunilor cu colegii de birou dintr-o zi normală de muncă. În același timp, 67% dintre cei 4400 de subiecți au punctat provocarea de a nu exista o delimitare clară între viața de la birou și cea de acasă. Izolarea socială și întâlnirile spontane în afara programului de lucru vin și completează lista factorilor care îngreunau activitatea profesională din propria bucătărie sau din living, anxietatea și stresul fiind doi indicatori ai stării mintale afectate de tipul de comunicare repoziționat în zona virtuală.

Din fericire, doar 40% dintre respondendenți au spus că au întâmpinat aceste dificultăți și au simțit că au o capacitate scăzută de concetrare, dat fiind faptul că o parte dintre aceștia trebuie să își desfășoare activitatea în același spațiu cu copiii lor. Cei mai mulți români, mai exact 54% dintre ei, au considerat că sunt la fel de productivi și în perioada de lucru la distanță și au continuat să lucreze eficient.

În viitor, birourile vor prinde viață și ar putea fi reimaginate drept adevărate hub-uri de cultură organizațională și identitate, în care biroul va purta rolul de catalizator al întâlnirilor, conectării sociale, organizării de evenimente și întâlniri, cât și de socializare. Avem în lucru mai multe proiecte de reamenajare în această perioadă și este cert că tot mai mulți angajatori regândesc acum structura biroului, respectiv modul în care acesta va fi folosit mai departe de către angajați, ceea ce poate însemna redefinirea spațiilor de birouri așa cum le știam înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19”, a declarat Andrei Voica, Director Project Management & Workplace Consultancy în cadrul companiei de consultanță.

(Visited 47 times, 1 visits today)
Please follow and like us:

Write a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error

Enjoy this blog? Spread the word.